Metrorex celebrează, marți, 40 de ani de la punerea în circulație cu călători a primului tronson de metrou Semănătoarea (în prezent, Petrache Poenaru) – Timpuri Noi, parte a magistralei 1, care avea șase stații.
Cea mai mare parte a reţelei, aproape 57 de kilometri şi 39 de staţii, a fost realizată în perioada comunistă, urmând ca în cei 30 de ani de la Revoluţie să fie daţi în exploatare alţi 14 kilometri de reţea şi 14 staţii.
Pentru a marca acest moment important, compania organizează la staţia de metrou Străuleşti, Acces A (spre oraş), un eveniment menit să evidenţieze importanţa transportului urban cu metroul în Bucureşti, ca mijloc de călătorie sigur, confortabil şi prietenos cu mediul.
Cu acest prilej, vor fi prezentate atât activitatea desfăşurată de-a lungul celor 40 de ani de funcţionare a metroului bucureştean, cât şi perspectivele dezvoltării acestuia în perioada următoare.
Proiectarea și construcția metroului au început simultan, în urma studiilor preliminare realizate în perioada 1972-1975. La 15 februarie 1972, se hotărăște instituirea unei comisii care să elaboreze propuneri concrete privind realizarea metroului. Doi ani mai târziu se hotărăște declanșarea lucrărilor premergătoare: studii, analize, proiecte. În februarie 1975 se înființează Intreprinderea Metroul București care avea rolul de constructor al întregii rețele de transport. După această dată începe construirea tunelurilor și proiectarea trenurilor, potrivit Agerpres.
Primele lucrări au început pe 20 septembrie 1975. Ritmul de construcție în prima etapa a fost de 2 km pe an, dublându-se până la încheierea lucrărilor și la ultima magistrală.
În 1977 a fost înființată Intreprinderea de Exploatare a Metroului Bucuresti (IEMB) în subordinea Ministerului Transporturilor — Departamentul Căilor Ferate. În 1991, IEMB se transforma în Intreprinderea de Exploatare a Metroului București METROREX, sub autoritatea Ministerului Transporturilor. În 1999 se schimbă denumirea societății în Societatea Comercială de Transport cu Metroul București — METROREX S.A.
Primele stații de metrou din Capitală
La data de 19 noiembrie 1979, primul tronson al magistralei 1, în lungime de 8,1 km cu șase stații, pe distanța Semănătoarea — Timpuri Noi, era dat în exploatare în beneficiul călătorilor. Cele șase stații erau: Semănătoarea, Grozăvești, Eroilor, Izvor, Piața Unirii și Timpuri Noi. Până la 19 decembrie 1979, când s-a tăiat oficial panglica de începere a exploatării metroului, garniturile au funcționat cu călători, fiind singurul metrou care, în perioada de probe, a funcționat astfel.
În decembrie 1984, se dă în exploatare porțiunea dintre Semănătoarea și Crângași (o stație). În tot acest timp, se lucra și la construirea magistralei 2.
În ianuarie 1986, se dă în exploatare tronsonul 1 din magistrala 2, compus din 8 stații: Piața Unirii II, Tineretului, Pieptănari, Constantin Brâncoveanu, Piața Sudului, Apărătorii Patriei, IMGB („Dimitrie Leonida”), Depoul IMGB („Berceni”).
În octombrie 1987, se dă în exploatare tronsonul 2 (Piața Unirii 2 — Pipera) din magistrala 2, compus din șase stații: Universitate, Piața Romană, Piata Victoriei, Aviatorilor, Aurel Vlaicu, Pipera. În decembrie 1987, se dă în exploatare încă o stație după stația Crângași și anume Gara de Nord.
În luna august 1989, se dă în folosință magistrala 3, care face legătura între stația Gara de Nord și stația Dristor 2 având șase stații: Piața Victoriei 1, Stefan cel Mare, Obor, Piața Iancului, Piața Muncii, Dristor 2.
În anul 1990, se schimbă numele a două stații: Leontin Sălăjan devine Nicolae Grigorescu, iar Pieptănari devine Eroii Revoluției.
După 1990, având în vedere că distanța dintre stațiile Armata Poporului („Lujerului”) și stația Păcii era de circa 2,5 km, iar cartierul Militari, zona Piața Gorjului era la mijlocul acestei distanțe, se ia hotărârea ca la Piața Gorjului să se construiască o nouă stație. Lucrările au fost foarte anevoioase, mai ales că trenurile trebuia să circule. În aceste condiții, s-a hotărât ca stația să se construiască și să se dea în exploatare împărțită în jumătate. Astfel, această stație a fost dată în exploatare în două etape, în anii 1994 și 1998. În anul 1994 s-a dat în exploatare jumătatea de stație, care desemna direcția de mers dinspre Armata Poporului („Lujerului”) spre Păcii, iar în 1998 s-a dat în exploatare și cealaltă jumătate de stație.
Pe data de 1 martie 2000, se dă în exploatare magistrala 4 de metrou, având 4 stații: Gara de Nord II, Basarab II, Grivița, 1 Mai.
Pe data de 19 noiembrie 2008, se dă în exploatare tronsonul de prelungire al magistralei 3 dintre Nicolae Grigorescu și Linia de Centură, având ca stații: Nicolae Grigorescu II, 1 Decembrie 1818, Policolor (actuala „Nicolae Teclu”), Linia de Centură (actuala „Anghel Saligny”).
Pe data de 1 iulie 2011, se dă în exploatare tronsonul de prelungire al magistralei 4 dintre Jiului și Parc Bazilescu, având ca stații: Jiului, Parc Bazilescu.
Lungimea rețelei de metrou a municipiului București se întinde pe 69,25 km, distribuiți pe patru linii magistrale și 51 de stații. În construcție este magistrala V, intre Râul Doamnei — Hașdeu (Opera) — tronson 1, cu o lungime de 6,5 km și 10 stații.
Sursa foto: Agerpres
