Pentru început, reamintim faptul că Parlamentul austriac a adoptat legea privind indexarea alocațiilor pentru copiii din străinatate ai cetățenilor UE care lucrează în Austria. Astfel, pentru cele mai multe state, inclusiv România, aceasta înseamnă o reducere a sumelor plătite, prin ajustarea la nivelul de trai din țările comunitare unde trăiesc acești copii. Măsura a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019. Conform datelor prezentate anul acesta de autoritățile austriece, România se află pe locul 4 în clasamentul transferurilor și al economiilor înregistrate prin indexare, după Ungaria, Slovacia și Polonia. În anul 2016, de exemplu, guvernul austriac a înregistrat 14.213 copii care primesc beneficii sociale austriece (alocație sau deducere fiscală) și trăiesc în România. Așadar, după decizia prin indexarea cu un coeficient de 0,484, aceste beneficii vor fi practic înjumătățite în cazul României. Coeficientul reprezintă diferența dintre nivelul prețurilor dintre cele două țări (calculată conform unui indicator la nivel european).
Într-un comunicat dat publicității pe 5 ianuarie, Ministerul Muncii și Justiției Sociale își reiterează îngrijorarea față de decizia Parlamentului Austriei de a indexa, începând cu 1 ianuarie 2019, alocațiile copiilor muncitorilor rezidenți pe teritoriul său. De altfel, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Marius Budăi, i-a transmis aceste îngrijorări comisarului european pentru Ocupare, Afaceri Sociale, Incluziune și Mobilitate, Marianne Thyssen și în data de 5 decembrie 2018, când cei doi oficiali au avut o întrevedere bilaterală la Bruxelles.
Situația s-a aflat constant în atenția MMJS, care i-a transmis o scrisoare comisarului european Marianne Thyssen, pe acest subiect, încă din data de 25 octombrie 2018, imediat după ce Parlamentul Austriei a adoptat decizia de a indexa alocațiile copiilor muncitorilor rezidenți.
Tot pe această temă, Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, susține că indexarea alocațiilor copiilor nerezidenți ai muncitorilor din Austria este un caz clar de discriminare, iar Guvernul ia în considerare să se adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
“Pentru unii chiar s-au mărit alocațiile, pentru cei din Suedia, iar pentru alții s-au redus în funcție de veniturile din țara respectivă. Este un caz clar de discriminare, pentru că românii care locuiesc în Austria plătesc impozite și taxe ca orice alt cetățean. Ei contribuie la bugetul statului respectiv. Luăm în considerare posibilitatea să ne adresăm Curții Europene de Justiție pe aceasta temă”, a afirmat Teodor Meleșcanu, duminică seara la Digi 24. Întrebat apoi dacă Guvernul României se va adresa CJUE, ministrul de Externe a răspuns afirmativ.
Referitor la situația din Austria, și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a transmis, sâmbătă, că indexarea alocațiilor copiilor nerezidenți ai muncitorilor din acest stat nu reflectă principiul egalității și nediscriminării. Ministrul Natalia Intotero a spus ca va fi discutată situația la reuniunile din cadrul Președinției Consiliului UE.
Nici Comisia Europeană nu a stat deoparte față de acest subiect, reacționând prompt, după ce Austria a decis diminuarea alocațiilor pentru copiii românilor care muncesc în acest stat, arătând că aceștia trebuie să primească “aceleași beneficii, indiferent de naționalitatea lor sau de locul unde se află copiii lor”.
Potrivit purtătorului de cuvânt al executivului european pentru afaceri sociale, Sara Soumillion, “Comisia a luat notă de adoptarea legii privind indexarea beneficiilor pentru copii în Austria și analizează legislația din perspectiva compatibilității cu legislația UE”.
“Indexarea beneficiilor pentru familie nu este permisă sub legislația europeană. De asemenea, este o chestiune de non-discriminare: Dacă lucrătorii contribuie la sistemul național social, atunci este de așteptat ca ei să primească aceleași beneficii, indiferent de naționalitatea lor sau de locul unde se află copiii lor”, precizează executivul european într-un raspuns furnizat CaleaEuropeana.ro.
Comisia Europeana mai arată ca această situație este valabilă de mai multe decenii și a fost confirmată inclusiv de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, iar executivul european consideră că mobilitatea trebuie să se bazeze pe reguli clare și corecte.