Democraţiile încearcă să-i implice pe cetăţeni mai mult în procesul alegerilor, iar 32 dintre statele lumii au impus prin lege prezenţa obligatorie la urne, considerând votul nu doar un drept, ci şi o responsabilitate civică. Din 2016, votul a devenit obligatoriu şi în Bulgaria.
Pe plan mondial, votul este obligatoriu în Argentina (introdus din 1912), Australia (din 1924), Belgia (din anul 1894), Bolivia, Brazilia, Bulgaria (din 2016), Cipru, Republica Democratică Congo, Coreea de Nord, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, Egipt, Elveţia (în cantonul Schaffhausen), Gabon, Grecia, Guatemala, Honduras, India (în statul Gujarat), Liban, Libia, Liechtenstein, Luxemburg, Mexic, Nauru, Panama, Paraguay, Peru, Singapore, Thailanda, Turcia şi Uruguay.
Potrivit site-ului oficial al alegerilor europene, cetățenii din Belgia, Grecia, Luxemburg, Cipru și Bulgaria sunt obligați prin lege să meargă la vot, altfel, sunt aplicate amenzi în acest sens. În Belgia neparticiparea nejustificată la alegeri de patru ori în 15 ani are drept consecință și ștergerea cetățenilor în cauză din registrul electoral pentru 10 ani.
La alegerile europarlamentare din 2014, cea mai ridicată prezență la vot s-a înregistrat în Belgia (89.64%) și Luxemburg (85.55%). La polul opus, cea mai scăzută prezență la vot a fost în Cehia (18.20%) și Slovacia (13.05%), în conditiile în care prezența medie la urne la nivelul Uniunii Europene a atins în acel an cel mai mic nivel din toate timpurile, de 43% (cel mai ridicat nivel a fost de 63% și a fost înregistrat în 1979).
Participarea la vot la alegerile europene înseamnă exprimarea punctului de vedere cu privire la direcția pe care UE trebuie să o urmeze în următorii cinci ani în materie de comerț internațional, securitate, protecția consumatorilor, combaterea schimbărilor climatice și creșterea economică. Eurodeputații nu influențează doar procesul legislativ, dar urmăresc și activitatea altor instituții europene.
În România, după eșecul referendumului pentru redefinirea familiei din 2018, europarlamentarul ALDE Norica Nicolai declara că își dorește o discuție despre introducerea votului obligatoriu în România.
„Eu am propus acest lucru la modificarea Constituției din 2003, și din păcate, la vremea respectivă, nu a fost acceptată dar va trebui să avem o discuție despre democrația reprezentativă și viitorul ei iar discuția nu strică nimănui, face bine (…) După părerea mea, pentru corectitudinea alegerilor prima premisă este să avem o cifră clară cu numărul de alegători”, a susținut Norica Nicolai.
Alegerile pentru Parlamentul European se vor desfășura în România pe 26 mai 2019. Șapte candidați independenți și 23 de formațiuni politice s-au înregistrat la Biroul Electoral Central în vederea alegerilor. Dintre acestea, BEC a validat candidaturile a 13 partide și alianțe și a trei candidați independenți.
Buletinul de vot pentru europarlamentarele din 2019 are în total opt pagini. Pe prima pagina (copertă) se menționează faptul că buletinul de vot servește alegerii membrilor României în Parlamentul European.
Pe cea de-a doua pagină a buletinului de vot există legenda cu cele 13 formațiuni politice (partide sau alianțe) și trei candidați independenți – în total 16 opțiuni.
Pe următoarele patru pagini sunt prezente însemnele partidelor și alianțelor, în care sunt trecute numele tuturor candidaților aflați pe liste. Ultimele trei chenare sunt destinate candidaților independenți.
Ultimele două pagini sunt goale.
