După Revoluția din 1989, în România au avut loc șapte referendumuri. Populația a fost chemată să se exprime pe teme diferite, de la aprobarea Constituției sau modificarea ei, până la demiterea președintelui României și schimbarea structurii Parlamentului. Doar două dintre acestea au avut rezultatul pentru care au fost organizate, trei au fost invalidate, unul a rămas fără efecte, în timp ce altul a fost votat “împotrivă”.
Doar două dintre referedumurile post-revoluționare s-au încheiat fără probleme pentru cei care le-au propus. Este vorba despre cele constituționale, din 1991 și 2003, primul pentru adoptarea Constituției, iar cel de-al doilea, pentru adoptarea legii de revizuire a Legii Fundamentale, ambele votate de populație cu o majoritate covârșitoare.
Un alt referendum de modificare a Constituției s-a desfășurat la sfârșitul anului trecut și viza modificări la articolul 48. Întrebarea pentru populație a fost: “Sunteți de acord cu Legea de revizuire a Constituției României în forma adoptată de Parlament?”, referitor la inițiativa Legislativului de a defini familia drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Referendumul a fost invalidat din lipsă de cvorum, întrucât o mare parte a populației a boicotat inițiativa. Organizarea fără efect a consultării populare a costat aproape 164 milioane lei.
În 2007, referendumul inițiat de președintele de atunci, Traian Băsescu, a avut întrebarea: “Sunteți de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toți deputații și senatorii să fie aleși în circumscripții uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi?”. Referendumul a fost invalidat, ca urmare a participării scăzute a votanților.
Un referendum de asemenea complet inutil a avut loc în 2009, o dată cu primul tur al alegerilor prezidențiale, pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari. Inițiativa a fost aprobată de către populație, referendumul a fost validat, însă a rămas fără rezultat, întrucât o lege care să vizeze subiectul referendumului nu a fost dezbătută și votată niciodată de către Parlamentul României.
Populația a fost consultată, în două rânduri, și pentru demiterea președintelui României. Ambele referendumuri l-au vizat pe Traian Băsescu. Cel din 2007 a fost votat “împotrivă” de majoritatea cetățenilor, deși Parlamentul modificase Legea 3/2000, în sensul în care referendumul urma să fie validat dacă demiterea președintelui era votată de majoritatea celor prezenți la vot. Plebiscitul din 2007 a costat 60 de milioane de lei.
În fine, tot demiterea lui Traian Băsescu a fost subiectul unui referendum în 2012. Votul populației a fost invalidat, din cauza lipsei de cvorum, după ce însuși președintele de atunci îndemna public la boicot, explicit la neprezentarea la vot a susținătorilor săi. Invalidarea s-a produs după intervenția Curții Constituționale. Referendumul din 2012 a costat statul român 95 de milioane de lei.