Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat că pe 120 de kilometri de autostradă aflaţi în execuţie nu există nicio barieră administrativă şi “se poate merge lejer înainte cu lucrările”, iar singurul lucru pe care constructorii ar trebui să îl facă este mobilizarea.
Invitat marți seara la B1 TV, ministrul Transporturilor a afirmat că “La capitolul deschis lucrări, am deschis Centura Bacăului, Piteşti – Craiova, se lucrează pe Autostrada Transilvania, între Suplacu de Barcău şi Borş, se lucrează între Predeal, Cristian şi Braşov. Sunt lucrări unde s-au început şantiere. Foarte important: eu am preluat cifra de 180 de kilometri de autostradă (promişi a fi deschişi în 2019 – n. r.) când am preluat mandatul şi i-am promis lui Neaga (Narcis Neaga – n. r.) că din punct de vedere administrativ şi politic am să fac tot ce îmi stă în putere ca aceşti kilometri să prindă viaţă, dar am mai spus că la jumătatea acestui an voi avea şi propria mea evaluare în urma mersului pe şantiere. Am făcut evaluarea şi am spus: nu mai îmi pasă ce probleme invocă aceste firme neserioase, pentru că, din punct de vedere administrativ, pe loturile pe care le avem în execuţie acum, Lugoj – Deva, Sebeş – Turda, Iernut – Cheţani, Cheţani – Câmpia Turzii, nu există nicio barieră administrativă şi vorbim de 120 de kilometri. Se poate merge lejer înainte, singurul lucru este să aibă mobilizare“.
Cuc susţine că a ales să îşi ducă mandatul “pe şantiere”, pentru a putea să-i urmărească pe constructori “cum avansează metru cu metru”, întrucât sunt multe firme neserioase, cu contracte semnate în anii 2013-2014, dar încă nefinalizate.
“Fiecare ministru are strategia lui. Eu aşa am ales să îmi duc acest mandat: pe şantiere. Nu este cazul pe Piteşti – Craiova, dar, dacă ne uitam pe alte loturi de autostradă, vedem că sunt contracte semnate în 2013 şi 2014 şi nu sunt finalizate şi atunci este normal să mă duc şi să pun piciorul în prag. Am spus şi repet: noi nu stăm în genunchi în faţa constructorilor străini, care au venit în România cu două laptopuri şi o mapă şi după aceea subcontractează“, a susținut ministrul.
Acesta a dat exemplul constructorului de pe lotul Sebeş-Turda, care avea datorii de 35 de milioane de lei către subcontractori şi care a fost ameninţat cu rezilierea: “În cazul Sebeş – Turda, am fost în urmă cu două săptămâni şi i-am spus constructorului că îi voi rezilia contractul, să vină CEO-ul de la firma respectivă, el, la faţa locului, că nu mai discut cu reprezentaţii din România, pentru că m-am edificat cum sunt. A venit, am identificat pagubele pe care le-a produs echipa lui de management, eu nu i-am produs pagube pentru că statul a plătit tot timpul, şi avea datorii de 35 de milioane (lei – n. r.). A făcut o infuzie de capital de 30 de milioane, pentru că datoriile erau către subcontractorii români care lucraseră acolo. Eu le-am spus lor, ca şi celor de pe calea ferată: plătiţi subcontractorii români, pentru că voi nu veniţi în România să faceţi angajări. În schimb, dacă vorbim de Piteşti – Craiova, antreprenorul român are 2.000 de angajaţi, pe când pe Sebeş – Turda sunt vreo 10 subcontractori şi nu are niciun român angajat. Atunci, dacă nici pe aceştia nu-i plăteşti, nici cu construcţia nu avansezi, înseamnă că avem o problemă (…) Am vorbit şi eu cu subcontractorii, ca să mă asigur, pentru că nu mai cred. Pot spune că sunt Stan Păţitul cu promisiunile constructorilor. Nu este primul mandat de ministru şi de data asta stau să văd cum avansează, metru cu metru. Am un grafic pe care îl urmăresc“.
Ministrul Transporturilor a subliniat că, în cazul în care unei firme i se reziliază contractul, aceasta primeşte un certificat negativ constatator, care nu-i mai permite timp de trei ani să participe la o licitaţie, nu numai în România, ci şi în spaţiul UE.
“Problema noastră este să avem autostrăzi în România. Firmele nu pleacă aşa de simplu. Atunci când se reziliază un contract, acea firmă primeşte un certificat negativ constatator şi, din câte ştiu, firmele care au licitat în România sunt firme-mamă de afară. Dacă iau un astfel de certificat, trei ani nu mai pot participa la nicio licitaţie şi din câte ştiu are aplicabilitate în UE, pentru că suntem stat membru UE. Este o palmă peste palmaresul bogat al acestor firme. Sunt firme care au lucrat foarte bine, dar sunt şi firme care au venit în România pe baza unei experienţe similare şi au subcontractat…“, a explicat Cuc.