Conform unui sondaj INSCOP Research, realizat în perioada 5-13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, PSD și PNL sunt aproape la egalitate în ceea ce privește intenția de vot a românilor pentru alegerile europarlamentare.
Intenția românilor de a se prezenta la urne la alegerile europarlamentare a fost masurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă “sigur nu voi vota”, iar nota 10 înseamnă “sigur voi vota”.
Astfel, 11,8% dintre respondenți au ales varianta 1, 3,3% varianta 2, 3,2% varianta 3, 3,9% varianta 4. Varianta 5 a fost aleasă de 7,7% dintre respondenti, în timp ce pentru varianta 6 au optat 4,8% dintre români, pentru varianta 7 au optat 7,3%, iar pentru varianta 8 au optat 11%. 11,8% dintre respondenți au ales varianta 9, în timp ce doar 26,9% au declarat că vor merge sigur să voteze. 8,3% reprezintă non-răspunsuri.
Comparativ cu luna trecută, a crescut ușor procentul celor care declară că sigur vor vota.
INSCOP precizează că întrebarea privind opțiunile de vot a oferit respondenților atât posibilitatea de a alege un partid/alianță politică, precum și de a opta pentru variantele “nu merg la vot”, “nu m-am hotărât”, “nu știu sau nu răspund”.
Astfel, 29,7% dintre respondenți au răspuns că nu s-au hotărât cu cine vor vota, 11,8% au afirmat că nu vor merge la vot, iar 4,8% nu au știut sau au ales să nu răspundă la această întrebare.
“Dintre românii care își exprimă o opțiune de vot clară, ceea ce reprezintă 58,5% din eșantion, 26,9% intenționează să voteze cu PSD, iar 26,3% cu PNL, cele două partide fiind practic la egalitate.
Urmează Alianța 2020 USR-PLUS cu 15,3%, ALDE cu 9,3% și Pro România cu 9,1%. Ar mai depăși pragul electoral doar UDMR, care ar obține 5%.
Pentru PMP și-au exprimat intenția de vot 4,4% dintre respondenți, în timp ce 1,1% au ales PNȚCD, 1% UNPR și tot 1% DEMOS“, potrivit comunicatului.
Sursa citată subliniază că rezultatul final al europarlamentarelor va fi influențat suplimentar de numeroși factori care nu pot fi cuantificați într-un sondaj de opinie, precum:
– activitatea partidelor politice;
– mobilizarea organizațiilor politice;
– evenimente de impact pe agenda publică (de exemplu, convocarea unui referendum în ziua votului);
– componența listei finale de candidați pe care o va prezenta fiecare partid;
– prezența efectiva la urne în ziua alegerilor;
– volumul voturilor din afara țării.
“În condițiile în care luăm în considerare doar respondenții care aleg opțiunile 9 și 10 pentru a izola un segment de populație care declară un grad foarte mare de certitudine al prezenței la vot în ziua alegerilor (reprezentând 38,7% din populație, conform datelor sondajului de opinie) și corelăm aceste răspunsuri cu întrebarea privind opțiunile de vot, constatăm modificări ale procentelor obținute de partidele/alianțele politice măsurate. PSD, PNL, Alianța 2020 USR-PLUS ar obține mai multe voturi, în timp ce ALDE, Partidul Pro România și PMP ar pierde voturi“, notează INSCOP.
Astfel, 29,1% dintre respondenți declară că ar vota cu PSD (comparativ cu 26,9% la întrebarea clasică), iar 27,1% cu PNL (comparativ cu 26,3% la întrebarea clasică).
Apoi, urmează Alianța 2020 USR-PLUS cu 17,7% (15,3% la întrebarea clasică), Partidul Pro România cu 8,1% (9,1% la întrebarea clasică), ALDE cu 7,9% (9,3% la întrebarea clasică) și UDMR cu 5,2% (5% la întrebarea clasică).
Sub pragul electoral s-ar situa PMP cu 3,7% (4,4% la întrebarea clasică), DEMOS cu 0,7% și PNTCD cu 0,2%.
Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților, volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, fiind de 1.053 persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de +/- 3%, la un grad de încredere de 95%, conform sursei citate.