Președintele Nicușor Dan a făcut o declarație care zguduie scena politică: corupția devine o prioritate de securitate națională, iar Serviciul Român de Informații (SRI) va fi implicat direct în lupta împotriva ei. Anunțul, făcut într-un interviu exclusiv pentru Știrile ProTV, vine la doar câteva luni după învestirea sa și subliniază o schimbare radicală în Strategia Națională de Apărare a țării.
“Prin natura meseriei lor, oamenii din SRI pot să cunoască și să acceseze zone de corupție pe care să le transfere Parchetului”, a declarat Nicușor Dan, explicând că serviciul secret va produce “informații consistente” despre posibile infracțiuni, care vor fi transmise procurorilor pentru acțiune. Propunerea include și introducerea corupției ca amenințare hibridă, alături de războiul cibernetic și influențele externe, transformând fenomenul într-o chestiune de stat, nu doar de justiție penală.
Această inițiativă nu este una abstractă, ci vine cu un context concret: în 2020, Curtea Constituțională a exclus SRI din dosarele penale, ceea ce a dus la închiderea sau slăbirea unor investigații majore de corupție, lăsând în aer nume grele din politică și afaceri. Președintele României subliniază că noua strategie va crea o structură de coordonare care să vizeze tocmai aceste breșe, evitând “consecințele nefaste” din trecut.
Reacțiile nu s-au lăsat așteptate, iar ele dezvăluie fisurile din opoziție. PSD, partidul care a guvernat ani la rând cu scandaluri de corupție la vârf – de la dosarele lui Liviu Dragnea la recentele acuzații împotriva baronilor locali precum Ionuț Puchea din Ilfov sau Marian Neacșu – a emis un comunicat sec, vorbind de “ingerințe în justiție”. Este aceeași retorică folosită în 2017, când OUG 13 a încercat să decriminalizeze abuzul în serviciu, permițând eliberarea rapidă a unor condamnați pentru corupție. Astăzi, cu peste 20 de deputați PSD sub anchetă DNA, propunerea președintelui pare o lovitură directă în inima rețelelor clientelare care au prosperat sub umbrela partidului.
La fel de vocală a fost și formațiunea AUR, condusă de George Simion, care a calificat ideea drept “stare polițienească” și “încălcarea libertăților”. Totuși, critica lor sună gol, având în vedere că AUR a blocat constant în Parlament inițiative anti-corupție, cum ar fi legea privind confiscarea extinsă a averilor ilicite, invocând “conspirații” împotriva “poporului suveran”. Mai mult, George Simion a acuzat frecvent procurorii DNA de a fi “instrumente ale sistemului” și a declarat explicit că, dacă ajunge la putere, se va implica în numirile politice la vârful DNA și DIICOT, promovând o politizare a instituțiilor anti-corupție. În fața anchetelor care vizează AUR, Simion vorbește de “persecuție politică”, iar partidul său a depus recent plângeri penale la DIICOT împotriva jurnaliștilor independenți, folosind justiția ca instrument de intimidare. Aceste poziții, combinate cu un discurs populist care sugerează pedepse violente pentru magistrați, arată că opoziția lui Simion față de implicarea SRI pare mai degrabă o tactică pentru a-și proteja baza electorală, decât o apărare reală a democrației.
Experții salută mutarea. “Corupția erodează securitatea națională la fel de mult ca un atac cibernetic”, comentează analistul politic Cristian Leonte, cel care a realizat interviul cu Nicușor Dan. “Această implicare a SRI-ului, limitată la informații și nu la urmăriri penale, poate recupera terenul pierdut după decizia CCR din 2020.”
Nicușor Dan a promis că noua strategie va fi finalizată până la sfârșitul anului, cu consultări publice pentru a evita abuzurile. Dacă va trece, ar putea marca un punct de cotitură: nu doar pedepse pentru corupți, ci o barieră sistemică împotriva partidelor care au făcut din furtul public o practică obișnuită. PSD și AUR, cu bagajul lor de dosare și retorică goală, au motive să se teamă – de data asta, jocul nu mai e pe moșteniri politice, ci pe dovezi concrete.